... dar intr-o zi, m-am trezit si era maine.
Jocul cu numere de pana atunci, succesiunea nesfarsita a zilelor de azi in goana dupa un maine fictiv, toate se terminasera brusc. Era cu o clipa prea tarziu, cu o certitudine prea mult. Peste sperante, vise si iluzii, peste planuri facute cu unicul scop de a nu fi realizate niciodata a coborat banalitatea pe care o dau certitudinile. Atatea intamplari atemporale si-au pierdut sensul si importanta, atatea cuvinte au ramas nespuse si vor fi uitate. Siguranta s-a surpat in lupta cu regretul si locul ei a fost luat de teama.
Am sa ma culc. Poate ma voi trezi poimaine... sau, de ce nu, tot astazi.
joi, 10 ianuarie 2008
"In fiecare zi, ma trezesc tot astazi..."
Etichete: pretentii de profunzime
Publicat de Jimmy la 19:15
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
3 comentarii:
Spune merci ca te trezesti astazi, ca altfel... te trezesti, dar nu aici...
er...da unde?
Nu stiu ca n-am fost
Trimiteți un comentariu